În ediția din această săptămână:

• Cea mai recentă analiză realizată de Bankwatch România cu sprijinul Energy Policy Group, arată că pompele de căldură pot fi o soluție alternativă la extinderea rețelelor de gaze și hidrogen. Pompele de căldură pot fi de trei ori mai eficiente decât centralele pe gaz, iar consumatorii pot economisi sume considerabile dacă sunt conectați și la un sistem fotovoltaic. Mai mult, ele pot fi, cu anumite condiții, o soluție pentru persoanele aflate în sărăcie energetică. Un interviu cu Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei privind gazele fosile din cadrul Bankwatch România.

• Odată cu tranziția energetică spre un sistem energetic bazat pe energia din surse regenerabile și pe reducerea surselor fosile, piața de energie va trebuie să devină mai flexibilă și să răspundă mult mai repede și mai eficient schimbărilor în structura de producție. E nevoie de comunități energetice bazate pe principii democratice, în care fiecare membru al comunității să poată participa la luarea deciziilor, în mod echitabil. O astfel de comunitate se dorește a fi Cooperativa de energie, o platformă care încearcă să aducă la un loc cât mai mulți oameni care sunt dornici să se implice în producția de energie verde sau doar să o consume într-un mod în care să beneficieze și planeta, dar și ei din punct de vedere financiar. Un interviu cu Bogdan Stroe, președintele consiliului de adminstrație al Cooperativei de Energie.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• Trăim într-o lume aflată într-o goană continuă dupã resurse. Politicile globale se învârt în jurul petrolului, al gazelor naturale sau al mineralelor rare, iar la nivel personal suntem fascinați de strălucirea aurului și a diamantelor, pe care le considerăm obiecte de preț. În schimb, una dintre cele mai prețioase resurse ale acestei planete este risipitã cu nonșalanță. Fără petrol, gaze sau aur viașa ar fi în continuare posibilă pe pământ, dar făra apã, căci despre ea este vorba, nu. O poluäm și o lăsam să se iroseascã prin modul în care o folosim zilnic. Avem impresia că este inepuizabilă și ne comportăm ca atare, rămânând impasibili în fața unei risipe care deja afectează numeroase regiuni ale planetei.

• 
  

• Un nou raport lansat de Banca Mondială arată că România este vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, îndeosebi la inundații. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor. Despre aceste lucruri am stat de vorbă cu Chris-Philip Fischer, specialist al Băncii Mondiale în gestionarea resurselor de apă.

• Unu din trei copii – sau 739 de milioane în lume – trăiesc deja în zone expuse la penurie mare sau foarte mare de apă, schimbările climatice amenințând să înrăutățească situația, arată un nou raport UNICEF, pe care l-am analizat împreună cu Despina Andrei, manager de comunicare în cadrul UNICEF.

• 
  

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• Pentru combaterea efectelor eroziunii costiere se investesc sume considerabile la nivel mondial. Se construiesc protecții de țărm, se alimentează și se lărgesc plajele, totul pentru a ne recâștiga zonele de coastă. Cum putem fi permanent informați, astfel încât să luăm deciziile corecte în timp util? Nu există o soluție universal valabilă, dar imaginile satelitare reprezintă un instrument util și ne oferă un avantaj în activitățile de monitorizare, scrie cercetătorul Sorin Constantin pe platforma infoclima.ro și explică la Green365.

• WWF România a lansat campania To bee or not to bee, care atrage atenția asupra decimării cu repeziciune a populațiilor de insecte polenizatoare, în special a albinelor. Invitat - Marian Ignat, campaigner WWF.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• O investigație The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră un aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. Aproape toți locuitorii din șapte țări din Europa de Est - Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia Ungaria și România - au un nivel dublu al concentrațiilor față de recomandările OMS. Dar, noua Directivă privind Calitatea Aerului în UE oferă noi drepturi cetățenilor. România are la dispoziție doi ani ca să implementeze această directivă care prevede și faptul că cei care au dezvoltat o boală din cauza calității scăzute a aerului ar putea să dea în judecată statul și să ceară despăgubiri. Invitată Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, organizație care a implementat sistemul Aerlive, de monitorizare a calității aerului în câteva orașe din România
• Societatea Ornitologică Română a dat startul înscrierilor pentru cea de-a opta ediție a programului de educație pentru natură: Școli și Grădinițe Prietenoase cu Natura. Din 18 septembrie până pe 20 octombrie, profesorii pot înscrie școlile și grădinițele în programul SOR, care își propune să inspire generațiile viitoare, astfel încât să trateze natura mai bine decât o facem noi astăzi. Mai multe detalii aflăm de la Andreea Oprea, responsabil comunicare în cadrul Societății Ornitologice Române.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• Autoritățile locale din județul Hunedoara au ignorat o decizie definitivă a instanțelor judecătorești și au readus pe ordinea de zi proiectul de autorizare a unei microhidrocentrale, care riscă să distrugă o bună parte din ecosistemul local. Despre impactul acestei decizii am stat de vorbă cu Ioana Ciută, președinte Bankwatch România.

• La mijloc de septembrie, zeci de mii de oameni din întreaga lume au ieșit în stradă pentru a cere o eliminare rapidă și echitabilă a combustibililor fosili (cărbunele, petrolul și gazele) – cea mai mare cauză a schimbărilor climatice. Un astfel de protest a avut loc și la București, însă cu un număr mult mai restrâns de participanți. Cu câțiva dintre ei am stat de vorbă la Radio România Cultural.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• România este în proces de elaborare a Strategiei hidrogenului în contextul schimbărilor climatice și al decarbonizării economiei. Hidrogenul este văzut ca o soluție pentru atingerea neutralității climatice și ca un înlocuitor al combustibililor fosili, însă aplicațiile lui în mod economic sunt momentan limitate, arată o analiză publicată de WWF România și Bankwatch România - Interviu cu Mihai Constantin, Climate&Energy Manager WWF România
• Poate fi hidrogenul soluția pentru decarbonizarea industriei aviatice? Activiștii de mediu insistă că da, companiile aeriene susțin că hidrogenul ar putea reprezenta o alternativă viabilă abia peste câteva decenii.
• Cum ar arăta un sistem energetic eficient și decarbonizat pentru România anului 2050? Este titlul unui nou articol publicat pe platforma InfoClima.ro de către Andrei David Korberg, deținătorul unei diplome de doctorat la Universitatea Aalborg din Danemarca și absolvent al masterului Orașe Sustenabile din cadrul aceleiași universități.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• Un raport al Organizației pentru Cercetări Științifice Aplicate sugerează faptul că gătitul cu gaz metan într-o bucătărie obișnuită, fără un sistem de aerisire mecanică, conduce la poluarea locuinței cu dioxid de azot (NO2) care depășește recomandările Organizației Mondiale a Sănătății legate de calitatea aerului și standardele UE cu privire la poluarea aerului la exterior. Mai mult de 100 milioane de cetățeni ai UE gătesc cu aragaze pe baza de gaz metan, incluzând mai mult de jumătate din gospodăriile din Italia, Franța, Spania, Țările de Jos, România și Ungaria. Organizațiile pentru sănătate se tem că situația ar putea deveni extrem de gravă din cauza crizei energetice din această iarnă, deoarece oamenii reduc aerisirea pentru a face economie la căldură și la bani. Despre concluziile studiului realizat de Organizația pentru Cercetări Științifice Aplicate aflăm mai multe de la Alin Tănase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.
• Legea decarbonizării reprezintă un jalon în PNRR ce trebuia îndeplinit până la finalul anului 2022 pentru ca României să i se aprobe a doua tranșă de fonduri. După o serie de modificări, Ordonanța de urgență 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost aprobată ca Legea nr. 334 în data de 5 decembrie 2022. Doar că o lună mai târziu, în 11 ianuarie 2023, în direcție contrară decarbonizării asumate în PNRR și prin lege, Guvernul a adoptat o HG privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional, fără compensare, de către Societatea Complexul Energetic Oltenia SA a unui teren de aproximativ 106 ha, în vederea realizării unei lucrări miniere de interes naţional şi de utilitate publică. Care este situația mai exact în acest caz am întrebat-o pe Alexandra Doroftei, coordonatoarea campaniei minerit și termocentrale din cadrul organizației Bankwatch.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână:

• Ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată la nivel global, depăşind cu peste un grad temperaturile din era preindustrială, conform raportului anual al programului european asupra schimbărilor climatice Copernicus.
• Un studiu cuprinzător al tuturor ghețarilor din lume, în afara calotei de gheață din Groenlanda și Antarctica, a constatat că aproape jumătate dintre aceștia se vor topi până la sfârșitul secolului, chiar dacă lumea își va atinge cel mai ambițios obiectiv de combatere a încălzirii globale.
• Conform raportului publicat de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), grosimea stratului de zăpadă ce acoperă zonele muntoase de altitudine joasă înregistrează un trend descendent pe plan global. De la mijlocul secolului 20, atât grosimea medie a zăpezii cât și cantitatea de zăpadă nouă acumulată este în scădere. Durata perioadei de acoperire cu zăpadă a scăzut în medie cu 5 zile per decadă, sunt însă și zone muntoase unde aceasta a înregistrat scăderi de până la 10 zile, scrie Dr Bogdan Antonescu pe platforma InfoClima.ro, în articolul intitulat Ce s-a întâmplat cu iernile bunicilor noștri?
• Tot pe platforma InfoClima.ro, Dr Mădălina Neacșu a scris un articol detaliat despre rolul pe care l-ar putea avea cânepa industrială într-un viitor ce se dorește a fi unul sustenabil.

Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.