În această săptămână la Lentila de contact, ne vom concentra pe un eveniment istoric plin de controverse: dezertarea prințului moștenitor Carol al României.

Prințul Carol, născut pe 15 octombrie 1893, a fost întotdeauna o figură controversată, marcând istoria României prin alegerile sale personale și politice. Ascensiunea sa pe tron în 1930, după o serie de evenimente complexe și relații personale tumultuoase, a schimbat cursul istoriei României. Un punct de cotitură în viața sa a fost dezertarea sa din armată în timpul Primului Război Mondial, un act care a stârnit multe controverse și a atras acuzații de lipsă de datorie. Mai mult, căsătoria sa cu Zizi Lambrino și aventurile sale ulterioare au dus la două tentative din partea sa de a renunța la drepturile de succesiune la coroana regală a României, ambele refuzate de tatăl său, Regele Ferdinand. După divorțul de Zizi Lambrino și căsătoria cu Prințesa Elena a Greciei și Danemarcei, Carol a continuat să aibă relații extraconjugale, inclusiv cu Elena Lupescu, ceea ce a dus la renunțarea sa la drepturile de succesiune în 1925 și părăsirea țării. Numele său a fost ulterior eliminat din Casa Regală a României de către Regele Ferdinand I.

Într-un context politic complex și în urma unor evenimente politice și personale dramatice, Carol s-a întors în România în 1930, detronându-și propriul fiu. Perioada domniei sale a fost marcată de efectele negative economice ale Marii Depresiuni și de slăbirea parlamentului României. A urmat o criză politică și, în cele din urmă, Carol a impus dictatura regală în 1938, eliminând constituția din 1923 și abolind toate partidele politice.