Interviurile lui Vitalie By cover art

Interviurile lui Vitalie

By: interviurileluivitalie
Listen for free

  • Summary

  • Urmărește cele mai noi știri din categoria Interviurile lui Vitalie Cojocari! Vitalie întreabă și invitați din domenii variate răspund. Scriitori și analiști, actori și cântăreți români, vedete internaționale, vloggeri cu milioane de fani pe YouTube povestesc despre cariera și viața personală, proiectele în care se implică și subiectele de actualitate care îi preocupă.
    Copyright 2021 All rights reserved.
    Show more Show less
activate_primeday_promo_in_buybox_DT
Episodes
  • Interviu cu Dragoș Anastasiu, crizele din 2022, de ce nu poate plăti angajații ca în Germania și scumpirile din turism

    Interviu cu Dragoș Anastasiu, crizele din 2022, de ce nu poate plăti angajații ca în Germania și scumpirile din turism
    Jan 14 2022
    Dragoș Anastasiu a vorbit în Interviurile lui Vitalie despre ce crize ne pândesc în anul 2022. Se declară frustrat de relația cu statul și birocrație. Este nemulțumit de creșterile la energie. A bugetat în afacerile sale din turism o creștere a prețurilor cu 10 la sută. În plus, are o problemă cu angajații care au plecat în pandemie în Europa, în special în Germania. Acolo au plecat până și angajații pe care i-a adus din Asia.   Pentru că este medic, omul de afaceri mai crede că vom scăpa în acest an de criza pandemică.     Vitalie Cojocari: Cum se simte economia anului 2022 din perspectiva unui om de afaceri? Dragoş Anastasiu: Se simte complicat şi ciudat. Este un cumul de crize într-o lipsă de predictibilitate pe care noi nu am avut-o, deşi antreprenorii sunt obişnuiţi cu asta. Sunt multe crize suprapuse. Partea de pandemie se suprapune pe forţa de muncă, apoi criza energetică, criza materialelor primare. Vin de-a valma. Vitalie Cojocari: De ce sunteţi mai pesimist în această perioadă? Dragoş Anastasiu: Nu sunt neapărat pesimist. Sunt în continuare optimist. Avem un potenţial extraordinar. Ceea ce mă frustrează este faptul că în loc să ne ocupă cu ceea ce trebuie să ne ocupăm, ne blocăm mental pe anumite teme şi probleme. De exemplu, relaţia mediului de afaceri cu autorităţile, birocraţia, restricţiile care se iau fără a consulta mediul de afaceri şi care nu au neapărat o logică. În loc să ne preocupăm de afaceri, ne frustrează zi de zi lucrurile care sunt complicate. În loc să ne ocupăm de business. Vitalie Cojocari: Anul 2022 cum va fi? Mai bun sau mai prost ca 2021? Dragoş Anastasiu: Cred că din punct de vedere al crizei pandemice lucrurile se vor rezolva din aprilie încolo. Asta este părerea mea ca medic şi ca antreprenor optimist. Vitalie Cojocari: Criza energetică, în ce măsură mediul de afaceri este afectat de această criză? Dragoş Anastasiu: Este afectat puternic. Vă dau exemplu de la mine din Delta Dunării. Curentul creşte de 3 ori. Într-o ţară normală nu se poate întâmpla. Poţi avea creşteri de 5%, 20%, dar când creşte de trei ori, este o problemă. Trebuie să recalculezi totul, lucrurile se duc în preţ. În bugetul tău, energia nu o poţi evita, poţi să o mai reduci puţin, să faci economie, dar partea de cheltuieli creşte. Trebuie să crească şi veniturile cumva. Veniturile înseamnă ce încasezi de la client. Dar suportă piaţa? Pe anul care începe acum, o creştere de 10 la sută este datorată condiţiilor generale şi nu că ai vrea să creşti profitul. Un 10 la sută trebuie să ne aşteptăm că vor creşte preţurile şi nu doar în România. Vitalie Cojocari: Dumneavoastră aţi bugetat o creştere de 10 la sută? Dragoş Anastasiu: Am bugetat o creştere de 10 la sută şi la noi, problema cea mare vine din personal. Avem din ce în ce mai puţină forţă de muncă disponibilă şi care trebuie plătită mai bine. Vitalie Cojocari: Câţi angajaţi din Asia aveţi acum în Deltă? Dragoş Anastasiu: Acum sunt 3 sau 4. Am avut 8 sau 9 acum un an. Dar ei mai pleacă. Unii pleacă în ţară, alţii pleacă din România. Vitalie Cojocari: De ce pleacă din România? Dragoş Anastasiu: Folosesc România ca o trambulină. Din start îşi doresc să ajungă în alte zone precum Austria, Germania, Franţa, Italia. Au senzaţia că au o viaţă mai bună, mai uşoară, cu salarii mai mari. În realitate văd când ajung acolo. Nu spun că este mai rău. Este altfel. Este altceva. Este alt ritm de muncă. Sunt alte cheltuieli, chiar dacă salariile sunt mai mari. Mulţi trebuie să ajungă acolo, nu au încredere în poveşti. Tendinţa este să ajungă în locuri mai bune. România nu este dorită de emigranţi. Toată lumea îşi doreşte să ajungă în Germania sau ţări precum Germania. Vitalie Cojocari: Câţi angajaţi urmează să mai aduceţi şi de unde? Dragoş Anastasiu: Noi am adus din Sri Lanka şi din Nepal, din Tailanda, din Bali în zona de spa. Este singura soluţie pe termen scurt să-ţi acoperi lipsa de personal. Durează foarte mult, este complicat. Lumea spune, dar de ce nu lucraţi cu români, nu vă mai săturaţi de atâţia bani. Vreţi să luaţi sclavi. Acestea sunt reproşurile pe care le auzim. Este complicat cu ei. Trebuie să-i plăteşti destul de bine. Costă mult să-i recrutezi, să-i aduci, să-i duci înapoi în vacanţe. Vitalie Cojocari: Daţi-mi nişte cifre. Dragoş Anastasiu: Sub 3 mii de euro să aduci un om în primă fază. Nu ştie nici limba română, nu are cultura românească, mănâncă altceva, gândesc altfel. Există acea atitudine pro servicii pe care o au. Ei te pot servi, nu este în sensul de servitori. Este altă cultură, ei aşa cresc. Este bine pentru ospitalitate. Au altă mentalitate, altă limbă. Nu este ieftin. Ne dorim să lucrăm cu români, să repatriem români. Este complicat să-i aduci pe aceşti ...
    Show more Show less
    25 mins
  • ”Dacă nu facem noi spitalul, nimeni nu o să-l facă. Statul nu este în stare să facă ceva repede și bine”: Interviu cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu de la DARUIESTEVIATA.RO

    ”Dacă nu facem noi spitalul, nimeni nu o să-l facă. Statul nu este în stare să facă ceva repede și bine”: Interviu cu Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu de la DARUIESTEVIATA.RO
    Dec 22 2021
    Spitalele românești fac parte dintr-un sistem Feudal, spun reprezentantele Dăruiește Viață, ONG-ul care construiește un spital de 180 de paturi în București, lângă spitalul Marie Curie. Așa că ONG-ul vrea să doneze spitalul statului, dar să facă parte din administrarea lui. Asta ca să nu ajungă la fel ca alte spitale prost administrate de statul român. În emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzat exclusiv online, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu dau și exemplul altor spitale modulare pe care au reușit să le construiască în Pandemie și care nu au avut nicio problemă, spre deosebire de spitalele de stat unde au fost înregistrate până acum 11 incendii grave. Vitalie Cojocari: Cât la sută din spital este gata? Și dacă anul următor spitalul de 180 de paturi va fi dat în folosință? Oana Gheorghiu: La nivelul construcției suntem la 90 la sută finalizare. Urmează să înceapă mobilarea. Este un proiect în sine mobilierul de spital, nici nu știam că înseamnă atât de mult în economia unui spital. După toate estimările noastre și ale constructorilor: sfârșit de luna iunie, început de luna iulie va fi complet terminat spitalul și începe testarea echipamentelor și a instalațiilor. Până la finalul anului primii pacienți vor intra în spital. Vitalie Cojocari: Cum pot ajuta oamenii? Carmen Uscatu: Suntem în preajma sărbătorilor. Acum companiile își fac socoteala, pot redirecționa 20 la sută din impozitul pe profit. Este un gest simplu pentru că pe platforma DARUIESTEVIATA.RO unei companii îi ia 2 minute să își descarce contractul semnat, ștampilat, cu număr de înregistrare, urmând doar să facă plata. Este mai simplu decât să-ți plătești impozitele. Pe companie nu o costă nimic. Va fi fondatoarea unui spital, lucru care se întâmplă o dată în viață. Donatorii persoane fizice pot intra pe DARUIESTEVIATA.RO, pot face o donație online, pot achiziționa cadouri, de asemenea, pot să-și facă ziua de naștere în cursul anului. Avem multe modalități prin care încercăm să-i implicăm pe oameni. Acest proiect este pe termen lung. Terminăm clădirea aceasta, dar lucrăm la un Masterplan, vom mai face o clădire. Vom muta toate specialitățile din Marie Curie în clădiri noi. Spitalul vechi să-l transformăm în hotel, spațiu de cazare pentru părinți și copii. Spații de training pentru personalul medical. Spații de cercetare astfel încât la final vom avea un campus medical. Mai important decât aceste clădiri este partea modului în care va fi tratat un copil când va intra pe poarta spitalului. Este un spital public, dar nu aș vrea ca părintele și copilul să se simtă ca într-un spital public în care pătrunde acum angoasat, umilit, plimbat de la un cabinet la altul. Vrem ca de data aceasta copilul să fie în centrul sistemului. Să fie unicul punct de întâlnire a echipelor medicale, să aibă parte de un tratament multidisciplinar. Să nu umble dintr-un loc în altul, să știe ce i se întâmplă. În momentul în care te îmbolnăvești, mai grav decât boala în sine este că tu pierzi controlul asupra vieții tale. Această modalitate de lucru cu pacientul vrem să-l dezvoltăm într-un spital. Vitalie Cojocari: Cine va administra spitalul? Oana Gheorghiu: Este un spital de stat. Aparține de drept statului, este construit pe terenul statului. Vrem să fie clară această situație. Va fi un spital gestionat în sistemul public de sănătate. Finanțat de sistemul public de sănătate în relație cu Casa Națională de Sănătate. Ne propunem, modul în care acest spital este gestionat, să facem asta împreună cu managementul spitalului. Avem aceste discuții cu managementul spitalului. Evident că noi hulim managerii de spitale și probabil că de multe ori pe bună dreptate. Dar legislația actuală pe care o avem de 30 de ani ne face să avem un sistem de sănătate care nu este cel mai performant. Managerii nu au unelte la îndemână să facă un management bazat pe eficiență și centrat pe pacient. Este un management de criză, suntem mereu într-o permanentă criză în sistemul de sănătate. Asta ne propunem. Să mergem cu managementul spitalului către ministerul Sănătății, către Guvern și Parlamentul României și să le propunem un proiect pilot. Ce înseamnă un proiect pilot? Înseamnă să testăm un altfel de a face, de a gestiona spitalul financiar și medical. Din punct de vedere financiar trebuie să identificăm problemele de finanțare. Trebuie să discutăm cu Casa de Sănătate toate lucrurile acestea un an, doi. Să le identificăm și să le recalibrăm împreună cu statul român. Ne propunem un parteneriat. Suntem într-o situație în România în care este o ruptură fantastică între personalul medical și pacienți. Lucrul acesta nu face bine nimănui. Sunt frustrări din ambele părți. Medicii lucrează de zeci de ani într-un sistem care i-a ...
    Show more Show less
    22 mins
  • Interviu cu Ministrul Transporturilor. În 2022 vom avea investiții record și zero km de autostradă

    Interviu cu Ministrul Transporturilor. În 2022 vom avea investiții record și zero km de autostradă
    Dec 15 2021
    Ministrul Transporturilor a vorbit în ”Interviurile lui Vitalie”, emisiune difuzată exclusiv online, despre autostrăzi, infrastructura feroviară, Tarom.   După ce anul acesta am termina cu aproape 30 km noi de autostrada, anul viitor riscăm să avem 0 km.   Totuși, Ministrul Transporturilor promite să semneze în 2022 un record de investiții în mai multe proiecte de infrastructură cu bani din fonduri europene.   De asemenea, ministrul Transporturilor admite că Tarom ar putea intra în faliment dacă nu respectă un Plan de Rectificare. Vitalie Cojocari: La începutul anului ministerul Transporturilor anunţa 100 de km de autostradă. S-au dat în exploatare în jur de 30. Unde s-au pierdut pe drum 70? Sorin Grindeanu: Acum 3 săptămâni aveam zero km de autostradă. Am reuşit, nu simplu, dar nici cu foarte mare zbatere să dăm drumul la 30 km de autostradă. Ceea ce este oricum foarte puţin. Riscam să fie zero. Sunt de 3 săptămâni aici, nu văd ca viitorul să fie luminos. Nu veţi vedea de la mine angajamente de tipul acesta: câţi km vom da anul viitor în folosinţă? Sunt angajamente din alte vremuri, cum facem cincinalul în 4 ani şi jumătate. Vă asigur că anul viitor vom urmări atent termenele din contracte. Anul viitor va fi un an record din punct de vedere al semnării de contracte noi pentru investiţii. Vitalie Cojocari: Cât? Sorin Grindeanu: Undeva 10 miliarde de lei care vor fi semnate pe parcursul anului viitor. Fie că vorbim de cale ferată, fie că vorbim de drumuri expres, autostrăzi, variante ocolitoare, magistrală de metrou la Bucureşti şi la Cluj. Vitalie Cojocari: Daţi-mi exemple, care proiecte sunt importante? Sorin Grindeanu: Hai să vorbim de Moldova, care este văduvită de infrastructură de orice tip. Moldova trebuie să beneficieze de dezvoltarea infrastructurii. A7, A8 şi A13, nu sunt concurenţiale, toate trebuie să se întâmple. Pe parcursul anului viitor vor fi semnate contracte noi pe fiecare dintre aceste autostrăzi. Cele mai repede vor fi pe A7. Ploieşti - Buzău, Buzău - Focşani şi mergem în Nord, Focşani - Bacău. Vitalie Cojocari: Pe A8 unde ar urma să se semneze? Sorin Grindeanu: Avem trecute în PNRR finanţările pe capetele de autostrăzi. Problema cea mai mare a SF, a execuţiei, este legată de traversarea Carpaţilor. Cu Sibiu - Piteşti ne chinuim de mai bine de 30 de ani de la Revoluţie. Deşi au fost şi miniştri cu citate de genul "să scoatem cucul autostrăzilor din capul românilor", dar în aceste moment este o o ruşine că nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii. Fie că vorbim de Sibiu-Piteşti, fie că vorbim de A13 sau A8. Pe Sibiu-Piteşti lucrurile sunt înaintate. Se lucrează la tronsonul Sibiu-Boiţa. Dacă ţin ritmul care trebuie, am putea avea o surpriză anul viitor să fie gata. Sunt în licitaţie, unele atribuite, alte semnate contractele în perioada următoare. Vitalei Cojocari: Pe A8 ce semnăm anul viitor? Sorin Grindeanu: Pe traseul prevăzut de noi implică foarte multe lucruri legate de acord de mediu. Prin zone protejate, prin Rezervaţia Ceahlău, dacă nu greşesc. Toate aceste lucruri necesită dezbateri publice. Dar în zone din capete, nu traversări de munte, sunt capete prinse în PNRR. Lucrurile acestea sunt urmărite sunt borne în PNRR şi dacă nu le atingem... Vitalie Cojocari: Pierdem bani? Sorin Grindeanu: Evident. Chiar ieri am avut discuţii cu reprezentanţi ai Comisiei Europene pe bornele pe care trebuie să le îndeplinească Ministerul Transporturilor anul acesta. Operaţionalizarea CNIR(Compania Naţionala Investiţii Rutiere n.r.), care este o bornă atinsă. A doua este cea legată de strategia feroviară, norme de aplicare şi Planul Investiţional. Acest Plan Investiţional nu este legat doar de infrastructura feroviară, ci dezvoltarea întregii infrastructurii de transport pe zece ani. Suma necesară legată de Plan este de 73 miliarde de euro pe zece ani. Atât Strategia, cât şi Planul Investiţional, până la sfârşitul anului vor fi adoptate actele normative necesare astfel încât să se atingă şi această bornă pentru 2021. Vitalie Cojocari: Fostul ministru al Transporturilor critică... Sorin Grindeanu: Care dintre ei? Că este un perete aici de foşti miniştri. Vitalie Cojocari: Vorbesc de domnul Drulă. Este vorba de întârzierile pe proiectarea Comarnic-Braşov şi, doi, ar trebui să ştim ofertele pe A7, autostrada prinsă în PNRR. Sorin Grindeanu: Nu îmi place să comentez predecesorii mei. Nu o să mă auziţi despre moştenirea grea. Nu comentez prea mult ce spune domnul Drulă, dar contractul pentru studiul de Fezabilitate pentru Comarnic-Braşov a fost semnat la începutul acestui an. Nu a fost Grindeanu titularul la începutul anului. Să ştiţi că durata contractului pentru fezabilitate şi proiectare, dacă vă vine să credeţi, este 4 ani. Vitalie Cojocari: Este prea mult? Sorin Grindeanu: ...
    Show more Show less
    45 mins
Politics & Government
Show more Show less

What listeners say about Interviurile lui Vitalie

Average customer ratings

Reviews - Please select the tabs below to change the source of reviews.

Audible.com reviews

Amazon reviews
No Reviews are Available