Am urcat aici discuția publică legată de raportul Impactul social al schemelor de reînnoire a parcului național auto: programele Rabla și Rabla Plus. Cercetarea arată că programele derulate de AFM nu sunt accesibile pentru majoritatea populației și nu aduc beneficii mediului. La discuția moderată de Raul Cazan au participat cele două studioase și autoare ale studiului, Adela Fofiu și Natalia Ciobanu, apoi Corina Murafa - co-liderul inițiativei globale a Ashoka privind clima, Next Now / Planet & Climate, Silviu Ionescu - reprezentatul Ford Romania, Adrian Sandu, secretar general ACAROM, Loredana Pană și Mihai Stoica de la 2Celsius.

Raportul, comisionat de 2Celsius - realizat de cercetătoarele Natalia Ciobanu și Adela Fofiu și finanțat de European Climate Foundation, analizează Rabla și Rabla Plus din perspectiva impactului social și a modului în care sunt abordate sărăcia și alte probleme sociale legate de mobilitate și acces, fiind alocate peste 5 miliarde de lei în ultimii 16 ani.

“Acest studiu arată inabilitatea schemelor de înnoire a parcului auto de a aborda problema sărăciei și accesului la mobilitate. E un studiu exhaustiv care, alături de cele privind impactul de mediu al programului Rabla, construiește cu metode științifice și analize de date, o campanie de advocacy de înverzire și democratizare a programelor guvernamentale privind mobilitatea”, spune Raul Cazan, Președintele 2Celsius.

Tranziția către vehicule electrice va avea un impact serios pe piața muncii, dar și pe piața auto în toată Europa. România, în lipsa planurilor de adaptare la noile realități ecologice și industriale va suferi mult decât țările surori din regiune. Expertul în politici de muncă și în industria auto, Ștefan Guga, autorul studiului TRANZIȚIA LA VEHICULE ELECTRICE ÎN ROMÂNIA ȘI IMPACTUL EI SOCIOECONOMIC, analizează industria auto din România din perspectiva electrificării și oferă recomandări pentru policymakers.

Autorul, Ștefan Guga, are un doctorat în sociologie și antropologie la Central European University din Budapesta. Din 2016, este consultant și specialist în industria auto pentru o companie europeană care oferă expertiză în interesul salariaților. Ștefan are o vastă experiență de cercetare și consultanță în chestiuni ce țin de relații de muncă atât în România, cât și în Europa.

Profesorul Cristian Pîrvulescu - așteptam de ceva timp un episod în care să discutăm termeni precum politici ecologice sau politică verde. Dar și faptul că... în contextul publicitării "soluției” fosile a gazului metan ad nauseam, ne lovim de o mantră repetată ritualic și puternică precum o piatră în constructele intelectuale din sfera publică de la noi: independența energetică. E acest concept dincolo de bine și de rău? Are conceptul o valoare în sine? Și… ce-i aia independendență energetică - care îi este definiția ori definițiile în diverse accepțiuni tehnice ori ideologice? Și de ce gazul metan e, la noi, un panaceu pentru schimbările climatice?

Raul Cazan